In 2021, Organizatia Mondiala a Sanatatii si Organizatia Internationala a Muncii au lansat un raport care a analizat riscurile suprasolicitarii asupra sanatatii. Raportul a constatat ca un program de lucru cu mai mult de 55 de ore pe saptamana a fost la baza a 745.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral si de bolile de inima, in 2016 (o crestere cu 29% fata de 2000).
Daca lucrezi multe ore pe zi la birou, probabil ca toate acestea iti sunt, oarecum, familiare: stres crescut, anxietate, dureri de spate in zona lombara, hipertensiune arteriala. Acestea sunt doar cateva dintre consecintele suprasolicitarii asupra sanatatii tale.
Dupa cum arata cercetarile, chiar si o saptamana de munca de 40 de ore (care a fost mult timp mentinuta ca standard pentru echilibrul dintre viata profesionala si viata privata), poate sa nu fie la fel de buna pentru sanatatea noastra, asa cum se credea candva.
Consecintele ascunse ale suprasolicitarii asupra sanatatii
Exista doua tipuri de efecte ale suprasolicitarii/surmenajului asupra sanatatii noastre: directe si indirecte. Astfel, stresul asociat programelor lungi de lucru poate avea un impact direct asupra sanatatii, mentinand corpul intr-o stare constanta de alerta care, la randul sau, duce la cresterea nivelului de cortizol. Acesta afecteaza nivelul zaharului din sange si slabeste rezistenta sistemului imunitar.
Pe masura ce acest stres devine cronic, poate duce la o serie de probleme de sanatate, cum ar fi: hipertensiune arteriala, dureri de cap, anxietate, depresie, probleme digestive, boli de inima, atac de cord, accident vascular cerebral sau tulburari de somn.
Efectul indirect pe care il poate avea programul lung de lucru asupra sanatatii se manifesta prin eliminarea timpului pe care l-am putea folosi pentru a ne angaja in activitati sanatoase. Asa se face ca nu mai avem timp sa dormim bine, sa mancam sanatos, sa facem sport. La acestea se adauga faptul ca activitati precum mersul la plimbare, petrecerea timpului cu familia sunt ocupate de munca. Toate acestea agraveaza efectele negative asupra sanatatii noastre.
Tot cercetarile au aratat ca o saptamana de lucru redusa are ca rezultat o calitate mai buna a vietii si, implicit, un somn imbunatatit si o scadere a nivelului de stres. Relevante in acest sens sunt tari precum: Islanda (unde 86% dintre angajati au o saptamana de lucru de patru zile), Danemarca (care are o saptamana oficiala de lucru de 37 de ore, cu cinci saptamani de concediu obligatoriu pe an), Belgia (care a fost prima tara in Uniunea Europeana care a legiferat dreptul angajatilor de a alege intre saptamana de lucru cu 4 sau 5 zile) sau Spania (care a lansat un program-pilot pentru saptamana de lucru de 4 zile).
Cat de mult stat pe scaun la birou este prea mult?
Conform studiilor efectuate, punctul de cotitura pare sa fie undeva in jur de 8 pana la 10 ore pe zi. De asemenea, persoanele care aleg sa continue timpul petrecut sedentar la locul de munca cu activitati sedentare in timpul liber (vizionarea la televizor, de exemplu) acest prea mult poate ajunge rapid la mai mult de 8-10 ore pe zi.
Astfel, persoanele in cauza sunt expuse unui risc mai mare de a suferi de anumite leziuni, cum ar fi durerile de gat sau de spate, care sunt un stres pentru coloana vertebrala.
Aceste probleme de sanatate pot fi compensate prin exercitii fizice, riscurile scazand considerabil la persoanele care aleg sa faca, in medie, minim 2,5 ore de activitate fizica pe saptamana. Aceste efecte pot fi contracarate, totodata, prin luarea unor pauze mai dese si scurte pe parcursul zilei de munca (indiferent daca este vorba de mers pe jos timp de cateva minute sau de stat in picioare la birou).
Mediul de lucru este important
Dupa cum arata si studiile efectuate, angajatii care au un control mai mare asupra mediului lor de lucru (cum ar fi capacitatea de a controla ritmul in care lucreaza sau numarul de responsabilitati pe care si le asuma) raporteaza mai putin stres in comparatie cu colegii lor care au mai putin control. Acest lucru se traduce, la randul sau, prin rezultate mai bune pentru sanatate, cum ar fi un risc scazut de boli de inima.
In plus, angajatii care au flexibilitate in ceea ce priveste programul de lucru avand posibilitatea de a-l ajusta dupa cum este necesar pentru a se adapta cerintelor vietii lor de acasa, au o sanatate mintala mai buna decat angajatii care nu au control asupra programului lor.
Comments